HEGEMÓN, hegemoni, s.m., adj. Conducător; (cel) care reprezintă forţa principală, conducătoare. [Var.: heghemón s.m., adj.] – Din lat. hegemon.

HEGEMÓN adj., s. v. conducător.

hegemón s. m., adj. m., pl. hegemóni

HEGEMÓN ~i m. Forţă conducătoare, principală; forţă motrice. /<lat. hegemon

HEGEMÓN s.m. Conducător; cel care reprezintă forţa principală, conducătoare. [Var. heghemon s.m. / < fr. hégémone, cf. lat. , gr. hegemon].