IAZ, iazuri, s.n. 1. Lac artificial format prin stăvilirea cu baraj de pământ sau prin abaterea unui curs de apă şi destinat creşterii peştilor sau folosit pentru irigaţii, morărit etc. 2. Lac mic natural, format în albia unui râu, prin adunarea apei într-o adâncitură de teren. 3. Zăgaz (la un heleşteu). – Din sl. jazŭ.

IAZ s. v. stavilă, stăvilar, zăgaz.

IAZ s. 1. heleşteu, (reg.) râmnic, (înv.) pescuină. (~ cu mult peşte.) 2. (reg.) ierugă. (~ la moară.)

iaz s. n., pl. iázuri

IAZ ~uri n. Apă stătătoare adunată într-o adâncitură naturală sau artificială, stăvilită de un dig şi folosită în diferite scopuri (pentru creşterea peştelui, pentru irigaţie etc.). [Monosilabic] /<sl. jazu