IERÚNCĂ, ierunci, s.f. Pasăre cu penele brune-roşcate împestriţate cu pene albe, negre şi cenuşii, cu un cerc roşu în jurul ochilor şi cu un moţ pe cap, vânată pentru carne (Tetrastes bonasia); brădioară. – Cf. sl. j a r e n b ĩ.

IERÚNCĂ s. (ORNIT.; Tetrastes bonasia) găinuşă, (reg.) alunar, brădioară, brădişoară, ieruşcă, găinuţă-roşie, gotcă-roşie, (Transilv.) pasăre-îm-părătească.

ierúncă s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierúncii; pl. ierúnci

IERÚN//CĂ ~ci f. Pasăre de talia unei ciori, cu moţ pe cap şi cu penaj roşiatic punctat, vânată pentru carnea ei gustoasă. / Cuv. sl.