INÁRIŢĂ, inariţe, s.f. Numele a două plante erbacee acvatice, asemănătoare cu INĂRÍŢĂ, inăriţe, s.f. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roşie, guşa neagră şi pieptul roz, care se hrăneşte mai ales cu seminţe de in²; ţintar (2) (Carduelis flammea). – In² + suf. -ăriţă.

INĂRÍŢĂ s. (ORNIT.) 1. (Carduelis flammea) (reg.) ţintar, pasărea-inului. 2. inăriţă-verde (Serinus canaria serinus) = (rar) scatiu.

ináriţă s. f., g.-d. art. ináriţei; pl. ináriţe

inăríţă s. f., g.-d. art. inăríţei; pl. inăríţe

INĂRÍŢ//Ă ~e f. Pasăre migratoare, de talie mică, din familia fringilidelor, având penajul castaniu pe spate, roşu pe frunte şi roz pe piept, care se hrăneşte mai ales cu seminţe de in. /in + suf. ~ăriţă

INÁRIŢ//Ă ~e f. Plantă erbacee acvatică, asemănătoare cu inul, cu flori verzui. /in + suf. ~ariţă