INCIDÉNŢĂ, incidenţe, s.f. 1. Întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafaţă. ♢ Punct de incidenţă = punct în care o rază de lumină întâlneşte un corp sau suprafaţa de separaţie a două medii. Unghi de incidenţă = unghi format de raza incidentă cu perpendiculara în punctul de incidenţă. 2. (Med.) Totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală infecţioasă pe o perioadă dată, raportată la populaţia totală. – Din fr. incidence.

incidénţă s. f., g.-d. art. incidénţei; pl. incidénţe

INCIDÉNŢ//Ă ~e f. fiz. Intersecţie a unei raze sau a unui fascicul de lumină cu suprafaţa unui corp. /<fr. incidence

INCIDÉNŢĂ s.f. Întretăiere, întâlnire a unei raze de lumină cu o suprafaţă. ♢ Punct de incidenţă = punct în care o rază de lumină întâlneşte o suprafaţă; unghi de incidenţă = unghi pe care îl face raza de lumină care cade pe o suprafaţă cu perpendiculara în punctul de incidenţă. ♦ Situaţia unei propoziţii incidente. [Cf. fr. incidence, it. incidenza].