INCONSTÁNT, -Ă, inconstanţi, -te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Care nu este constant; schimbător, nestatornic, instabil, uşuratic. – Din fr. inconstant.

Inconstant ≠ constant, nelabil, neschimbător, stabil, statornic

INCONSTÁNT adj. 1. v. inconsecvent. 2. v. schim-bător.

inconstánt adj. m., pl. inconstánţi; f. sg. inconstántă, pl. inconstánte

INCONSTÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care nu este constant; lipsit de consecvenţă (în păreri, atitudini); nestatornic; schimbător; inconsecvent; neconsecvent. [Sil. -con-stant] /<fr. inconstant, lat. inconstans, ~ntis

INCONSTÁNT, -Ă adj. Care nu este constant; nestatornic. [< fr. inconstant, lat. inconstans].