INCULPÁT, -Ă, inculpaţi, -te, s.m. şi f. Persoană acuzată de o culpă; pârât, acuzat, învinuit. – V. inculpa. Cf. fr. i n c u l p é.

INCULPÁT s., adj. (JUR.) acuzat, împricinat, învinuit, pârât, (livr.) incriminat, (pop.) pricinaş, (prin Transilv.) pricinat. (~ul are cuvântul!)

inculpát s. m., pl. inculpáţi

INCULPÁ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care este acuzată de o infracţiune şi este parte într-un proces penal; acuzat; învinuit. /v. a inculpa

INCULPÁT, -Ă s.m. şi f. Cel care este acuzat de o infracţiune, de o crimă etc.; acuzat. [Cf. fr. inculpé].