INDISPENSÁBIL, -Ă, indispensabili, -e, adj., s.m. pl. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. 2. S.m. pl. Izmene. – Din fr. indispensable.

Indispensabil ≠ dispensabil

INDISPENSÁBIL adj., adv., s. pl. 1. adj. neapărat, necesar, nedispensabil, vital. (Condiţii ~ de viaţă.) 2. adv. neapărat, obligatoriu, (rar) necesarmente. (Este ~ să mergi acolo.) 3. s. pl. izmene (pl.), (prin Bucov. şi Maram.) brace (pl.), (Transilv.) gaci (pl.).

indispensábil adj. m. dispensabil

INDISPENSÁBIL ~ă (~i, ~e) Care este absolut necesar; de care nu te poţi dispensa. /<fr. indispensable

INDISPENSÁBIL, -Ă adj. Neapărat trebuincios, absolut necesar. // s.m.pl. izmene. [Cf. fr. indispensable].