INFAILÍBIL, -Ă, infailibili, -e, adj. Care nu poate greşi, care nu se poate înşela; perfect, desăvârşit, fără cusur. [Pr.: -fa-i-] – Din fr. infaillible.

Infailibil ≠ failibil

INFAILÍBIL adj. v. cert, sigur.

infailíbil adj. m. (sil. -fa-i-), pl. infailíbili; f. sg. infailíbilă, pl. infailíbile

INFAILÍBIL ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care nu poate greşi; nesupus greşelilor. 2) Care are rezultate asigurate. Un remediu ~. [Sil. in-fa-i-] /<fr. infaillible

INFAILÍBIL, -Ă adj. Care nu se poate înşela, care nu poate greşi; perfect. [Pron. -fa-i-. / cf. fr. infailible, lat. infaillibilis < in – ne, fallere – a înşela].