INSISTÉNT, -Ă, insistenţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Stăruitor, perseverent. – Din fr. insistant, it. insistente.

INSISTÉNT adj., adv. 1. adj. v. stăruitor. 2. adv. v. stăruitor. 3. adj. v. perseverent.

insistént adj. m., pl. insisténţi; f. sg. insisténtă, pl. insisténte

INSISTÉN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre persoane) Care insistă; neclintit în hotărâri, atitudini, acţiuni; stăruitor; perseverent; tenace. 2) (despre manifestările oamenilor) Care vădeşte statornicie şi fermitate; stăruitor; perseverent; tenace. /<fr. insistant, lat. insistente

INSISTÉNT, -Ă adj. (adesea adv.) Stăruitor, perseverent. [Cf. fr. insistant, it. insistente].