INSTABILITÁTE, instabilităţi, s.f. Caracterul a ceea ce este instabil; nestatornicie, nestabilitate, inconsecvenţă, inconstanţă. – Din fr. instabilité, lat. instabilitas, -atis.

Instabilitate ≠ stabilitate

INSTABILITÁTE s. 1. mobilitate, nestatornicie. (~ unor dune.) 2. nestabilitate, precaritate. (~ în echilibru.) 3. (MET.) nestabilitate, nestatornicie, variabilitate. (~ vremii.) 4. v. fluctuaţie. 5. v. la-bilitate. 6. v. inconsecvenţă.

instabilitáte s. f., g.-d. art. instabilităţii

INSTABILITÁTE f. 1) Caracter instabil; lipsă de stabilitate; nestabilitate. 2) Atitudine instabilă; nestatornicie. [G.-D. instabilităţii] /<fr. instabilité, lat. instabilitas, ~atis

INSTABILITÁTE s.f. Însuşire a ceea ce este instabil; nestabilitate; nestatornicie. [Cf. lat. instabilitas, fr. instabilité].