INSTIGÁRE, instigări, s.f. Acţiunea de a instiga şi rezultatul ei; îndemn la violenţă; instigaţie, întărâtare, provocare, incitare. – V. instiga.

INSTIGÁRE s. aţâţare, incitare, instigaţie, întărâtare, provocare, stârnire, tulburare, (rar) incitaţie, provocaţie, (pop.) zădărâre, (fig.) asmuţire. (~ maselor.)

instigáre s. f., g.-d. art. instigării; pl. instigări

INSTIGÁRE s.f. Acţiunea de a instiga şi rezultatul ei; instigaţie. [< instiga].