INTERDEPENDÉNŢĂ s.f. Legătură şi condiţionare reciprocă între lucruri, fenomene, procese etc. ♦ Categorie a dialecticii care desemnează totalitatea formelor de legătură dintre obiectele şi fenomenele naturii, ale societăţii şi ale gândirii. – Din fr. interdépendance.

INTERDEPENDÉNŢĂ s. (FILOZ.) legătură universală.

interdependénţă s. f., g.-d. art. interdependénţei

INTERDEPENDÉNŢĂ f. Dependenţă reciprocă (dintre diferite fenomene sau obiecte); corelaţie; corespondenţă. [G.-D. interdependenţei] /<fr. interdépendance

INTERDEPENDÉNŢĂ s.f. Legătură şi condiţionare reciprocă între fenomene, acţiuni etc. [Cf. fr. interdépendance].