INTERNAŢIONÁL, -Ă, internaţionali, -e, adj. Care are loc între mai multe naţiuni, care angajează sau priveşte mai multe ţări, privitor la raporturile dintre naţiuni. La care participă reprezentanţii mai multor state; care are o importanţă ce depăşeşte graniţele unei singure ţări. ♢ Limbă internaţională = limbă naţională cu largă circulaţie în afara graniţelor unei naţiuni şi folosită în mod oficial, mai ales în relaţiile diplomatice. Drept internaţional = totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile dintre state. ♦ (Substantivat) Sportiv care reprezintă ţara sa într-o competiţie internaţională. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. international.

internaţionál adj. m. naţional

INTERNAŢIONÁL² ~i m. Sportiv selecţionat pentru întrecerile sportive internaţionale. [Sil. -ţi-o-] /<fr. international, germ. International

INTERNAŢIONÁL¹ ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de relaţiile dintre state; care are loc între mai multe state. Întâlnire ~ă. ♢ Limbă ~ă limbă cu o largă circulaţie, folosită în relaţiile dintre diferite naţiuni. Drept ~ totalitate de norme juridice, care reglementează raporturile dintre state. 2) Care se realizează cu participarea mai multor state. Concurs ~. 3) Care este important pentru întreaga omenire; de o însemnătate mondială. [Sil. -ţi-o-] /<fr., germ. international

INTERNAŢIONÁL, -Ă adj. 1. Care se petrece între naţiuni. ♦ Care priveşte raporturile dintre naţiuni. 2. Care priveşte toate naţiunile; de importanţă mondială. // s.m. Participant la jocurile sportive internaţionale. [Pron. -ţi-o-. / cf. fr. international, germ. international, it. internazionale].