ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, s.f. 1. Unitate economică de producţie, de prestaţii de servicii sau de comerţ. 2. Acţiune pornită din iniţiativă personală. – V. întreprinde.

ÎNTREPRÍNDERE s. firmă, obiectiv, unitate, (ieşit din uz) stabiliment. (~ economică.)

întrepríndere s. f. (sil. -prin-) prindere

ÎNTREPRÍNDER//E ~i f. 1) Unitate economică (de producţie, de comerţ sau de servicii sociale) care are o conducere unică. ~ de stat. 2) Acţiune începută din iniţiativă proprie. [G.-D. întreprinderii] /v. a întreprinde

ÎNTREPRÍNDERE s.f. 1. Acţiune pornită din iniţiativă personală. 2. Unitate economică de producţie, de prestare de servicii sau de comerţ. [< întreprinde].