INUTÍL, -Ă, inutili, -e, adj. Care nu este folositor, care nu este util, care nu serveşte la nimic; nefolositor, neutil. ♦ (Adverbial) De prisos, zadarnic, fără folos, degeaba. – Din fr. inutile, lat. inutilis.

Inutil ≠ folositor, necesar, util

INUTÍL adj., adv. 1. adj. v. zadarnic. 2. adv. v. degeaba. 3. adj. nenecesar, netrebuincios, neutil, (livr.) redundant, superfluu, (fig.) parazit, para-zitar. (Detalii ~.)

inutíl adj. m. (sil. mf. in-) util

INUTÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este util; nefolositor. 2) şi adverbial Care nu are nici un rost; zadarnic. Conversaţie ~ă. [Sil. in-u-] /<fr. inutile, lat. inutilis

INUTIL, -Ă adj. Nefolositor, netrebuincios. ♦ De prisos, zadarnic. [Cf. lat. inutilis, it. inutile, fr. inutile].

inutil