INVERSÁ, inversez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea iniţială sau normală, firească; a face (ceva) invers; a întoarce pe dos; a răsturna. – Din fr. inverser.

INVERSÁ vb. a interverti, a răsturna. (A ~ ordinea elementelor unei serii.)

inversá vb., ind. prez. 1 sg. inverséz, 3 sg. şi pl. inverseáză

A INVERS//Á ~éz tranz. 1) (poziţia, ordinea obiectelor etc.) A schimba invers. 2) A prezenta invers. ~ lucrurile. /<fr. inverser, lat. inversare

INVERSÁ vb. I. tr. A răsturna o situaţie, o ordine (firească); a face ceva invers. ♦ A schimba sensul unui curent electric. [< fr. inverser].