|
investi. 11 rezultate gasite
INVESTÍ, investesc, vb. IV. Tranz. A plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale într-o întreprindere; a face o investiţie. – Din fr. investir, lat. investire.
ÎNVESTÍ, învestesc, vb. IV. Tranz. A acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuţie: (în evul mediu) a da cuiva învestitura. – Din fr. investir, lat. investire.
ÎNVESTÍ vb. 1. v. înscăuna. 2. v. alege. 3. v. au-toriza. 4. (înv. şi pop.) a orândui, (înv.) a revesti, a rândui. (A ~ ceva cu forme legale.)
INVESTÍ vb. a băga, a plasa, a vârî. (A ~ un capital în ceva.)
investí (a plasa un capital) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. investésc, imperf. 3 sg. investeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. investeáscă
învestí (a acorda cuiva în mod oficial un drept, o demnitate, o atribuţie) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. învestésc, imperf. 3 sg. învesteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. învesteáscă
A ÎNVEST//Í ~ésc tranz. 1) (persoane) A pune în mod oficial (într-o funcţie, într-un drept sau într-o demnitate). 2) (în evul mediu) A supune învestiturii. /<fr. investir, lat. investire
A INVEST//Í ~ésc tranz. (sume, capitaluri) A da ca investiţie; a plasa. /<fr. investir, engl. invest
INVESTÍ vb. IV. tr. 1. (Ec.) A plasa, a aloca un fond, un capital într-o întreprindere. 2. V. învesti. [P.i. -tesc. / < fr. investir, it. investire].
ÎNVESTÍ vb. IV. tr. (În evul mediu) A da cuiva învestitura; a acorda cuiva în mod oficial un drept, o demnitate. [P.i. -tesc, var. investi vb. IV. / cf. it., lat. investire, fr. investir].
înveştí vb. IV (reg., înv.) V. înveşte.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|