|
izbitură. 4 rezultate gasite
IZBITÚRĂ, izbituri, s.f. Lovitură puternică. ♦ (Rar) Semn rămas în urma unei lovituri; contuzie. – Izbi + suf. -tură.
IZBITÚRĂ s. 1. v. lovitură. 2. v. plesnitură. 3. lovi-tură, trântitură. (O ~ de uşă.) 4. v. îmbrâncitură. 5. v. zvârlitură.
izbitúră s. f., g.-d. art. izbitúrii; pl. izbitúri
IZBITÚR//Ă ~i f. Lovitură puternică. /a izbi + suf. ~tură
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|