|
|
izbucnire. 3 rezultate gasite
IZBUCNÍRE, izbucniri, s.f. Acţiunea de a izbucni şi rezultatul ei; dezlănţuire. – V. izbucni.
IZBUCNÍRE s. 1. v. erupţie. 2. v. dezlănţuire. 3. ră-bufneală, răbufnire, (rar) răbufnitură. (O ~ nervoasă.)
izbucníre s. f., g.-d. art. izbucnírii; pl. izbucníri
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
