JÓSNIC, -Ă, josnici, -ce, adj. Lipsit de demnitate; mârşav, abject. – Jos + suf. -nic.

Josnic ≠ cinstit, nobil, onest, măreţ

JÓSNIC adj., s. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos.

jósnic adj. m., pl. jósnici; f. sg. jósnică, pl. jósnice

JÓSNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) (despre fapte, acţiuni) Care înjoseşte; demn de dispreţ; umilitor; înjositor. 2) (despre persoane) Care este în stare să comită fapte nedemne; ticălos; nemernic; infam; mârşav; mizerabil; abject. /jos + suf. ~nic