LÂNCEZÍ, lâncezesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleşeală; a nu avea chef de nimic. ♦ Fig. (Despre activităţi) A stagna. – Din lânced.

LÂNCEZÍ vb. v. boli, piroti, stagna, tânji, zăcea.

LÂNCEZÍ vb. 1. (fig.) a vegeta. (~ toată ziua.) 2. a stagna, a trena. (Afacerile ~.)

lâncezí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lâncezésc, imperf. 3 sg. lâncezeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lâncezeáscă

A LÂNCEZ//Í ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A fi lânced; a se afla în depresiune morală şi moleşeală fizică. 2) fig. (despre acţiuni) A se opri din desfăşurarea normală; a nu progresa; a stagna. /Din lânced