LAVOÁR, lavoare, s.n. 1. Mobilă de toaletă, pe care se află ligheanul şi celelalte obiecte necesare pentru spălat. 2. Recipient montat într-o încăpere prevăzută cu o sursă de apă şi cu un canal de evacuare, care serveşte la spălatul curent al oamenilor; lavabou, chiuvetă. – Din fr. lavoir.

LAVOÁR s. 1. v. chiuvetă. 2. v. spălător.

lavoár s. n. (sil. -voar), pl. lavoáre

LAVOÁR ~e n. 1) Mobilă de toaletă, de înălţimea unei mese, pe care se află ligheanul şi obiectele necesare pentru spălat. 2) Recipient conectat la o sursă de apă şi dotat cu un canal de evacuare, care serveşte la spălatul oamenilor; lavabou. [Sil. -voar] /<fr. lavoir

LAVOÁR s.n. Mobilă de toaletă unde se ţin ligheanul, cana şi alte obiecte pentru spălat. [Pron. -a-voar, pl. -re, -ruri. / < fr. lavoir].