LEGISLÁŢIE, legislaţii, s.f. Totalitatea legilor unei ţări sau ale unui domeniu juridic. – Din fr. législation, lat. legislatio.

LEGISLÁŢIE s. (JUR.) (înv.) legiuire, testament. (Conform ~ în vigoare.)

legisláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. legisláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. legisláţiei; pl. legisláţii, art. legisláţiile (sil. -ţi-i-)

LEGISLÁŢI//E ~i f. 1) Totalitate de legi referitoare la un anumit domeniu. ~a muncii. 2) Ansamblu de legi ale unui stat. [G.-D. legislaţiei] /<fr. legislation, lat. legislatio, ~onis

LEGISLÁŢIE s.f. Totalitatea legilor dintr-un stat sau dintr-un domeniu juridic. [Gen. -iei, var. legislaţiune s.f. / cf. fr. législation].