LIVÍD, -Ă, livizi, -de, adj. (Despre faţa omului) Vânăt, învineţit (de emoţie, de frig, de oboseală). ♦ Fig. (Despre lumină) Slab, palid. – Din fr. livide, lat. lividus.

LIVÍD adj. învineţit, verde, vânăt. (~ la faţă de mânie.)

livíd adj. m., pl. livízi; f. sg. livídă, pl. livíde

LIVÍ//D ~dă (~zi, ~de) 1) Care are faţa palidă din cauza unor emoţii negative, de oboseală sau de frig. 2) (despre lumină) Care este foarte slab; care abia licăreşte. /<fr. livide, lat. lividus

LIVÍD, -Ă adj. Palid, învineţit (la faţă). [< fr. livide, lat. lividus].