LOGODÍ, logodesc, vb. IV. Refl. recipr. şi tranz. A (se) lega prin logodnă; a (se) angaja solemn pentru o căsătorie viitoare; a (se) credinţi. – Din sl. lagoditi.

LOGODÍ vb. (reg.) a (se) tocmi, (Transilv.) a (se) credinţi, a (se) încredinţa, (înv.) a (se) arăvonisi, a (se) fidanţa, a (se) jurui. (Tinerii s-au ~.)

logodí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. logodésc, imperf. 3 sg. logodeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. logodeáscă

A SE LOGOD//Í mă ~ésc intranz. A se angaja prin logodnă să se căsătorească. /<sl. lagoditi