LUNGÍME, lungimi, s.f. 1. Mărime fizică fundamentală care exprimă întinderea spaţială a corpurilor sau fenomenelor; distanţa dintre două puncte; dimensiunea cea mai mare a unui corp sau a unei suprafeţe plane dreptunghiulare. ♢ Lungime de undă = distanţă care separă într-o undă două puncte succesive aliate în aceeaşi fază de oscilaţie; spaţiul parcurs de undă timp de o perioadă. 2. Timp cât durează ceva; interval mare de timp; durată. 3. (Inform.; în sintagma) Lungimea cuvântului = numărul de biţi care compun un cuvânt. – Lung + suf. -ime.

LUNGÍME s. 1. mărime. (~ unui pod.) 2. distanţă, întindere: (Pe o ~ de 2 km.) 3. v. durată.

lungíme s. f., g.-d. art. lungímii; pl. lungími

LUNGÍM//E ~i f. 1) Dimensiunea cea mai mare a unui corp sau a unei suprafeţe plane dreptunghiulare. ~ea coridorului. ♢ ~ de undă distanţă dintre două puncte succesive ale unei unde aflate în aceeaşi fază de oscilaţie. 2) Înterval mare de timp; durată. [G.-D. lungimii] /lung + suf. ~ime