LUTERANÍSM s.n. Doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esenţială pentru mântuire credinţa şi nu cultul religios, pe care l-a simplificat. – Din fr. luthéranisme.

luteranísm s. n.

LUTERANÍSM n. Doctrină a protestantismului german întemeiată de Martin Luther, care pune accentul pe credinţă şi nu pe cultul religios, pe care l-a simplificat. /<fr. luthéra-nisme

LUTERANÍSM s.n. Denumire generală a confesiunii religioase creştine separate de catolicism prin reformele din sec. XVI. V. protestantism. [< fr. luthéranisme, cf. Luther – reformator al bisericii creştine din Germania în sec. XVI].