MĂCELÁR, măcelari, s.m. Persoană care se ocupă cu tăierea animalelor pentru consum şi cu vânzarea cărnii lor; casap. ♦ Fig. Om crud, brutal; ucigaş sângeros. – Lat. macellarius.

MĂCELÁR s. v. călău, gâde.

MĂCELÁR s. (pop.) casap, (nordul Mold. şi Bucov.) misar, (Transilv., Maram. şi Ban.) misarăş, (înv.) chesăgiu, meserciu.

măcelár s. m., pl. măcelári

MĂCELÁR ~i m. 1) Lucrător specializat în tăierea animalelor pentru consum. 2) Vânzător într-o măcelărie. 3) fig. Persoană care dă dovadă de o cruzime extremă. /<lat. macellarius