MĂTÚŞĂ, mătuşi, s.f. 1. Sora tatălui sau a mamei unei persoane; (mai rar) verişoara unuia dintre părinţi sau soţia unchiului; tanti, ţaţă, tuşă². 2. (Pop.) Termen de respect cu care se adresează cineva unei femei în vârstă sau folosit când vorbeşte despre ea; lele; p.gener. femeie în vârstă; babă. – Lat. amita.

MĂTÚŞĂ s. v. bunică, mamă-mare.

MĂTÚŞĂ s. 1. tanti, (pop. şi fam.) tuşă, (pop.) ţaţă, (reg.) baba, tătăişă, (Olt.) muică, (Ban.) teică, (prin Ban. şi Transilv.) tetă, (Ban.) uină, (înv.) lele. (~ Stana, sora mamei.) 2. v. lele.

mătúşă s. f., art. mătúşa, g.-d. art. mătúşii; pl. mătúşi

MĂTÚŞ//Ă ~i f. 1) Soră (sau verişoară) a unuia dintre părinţi, luată în raport cu copiii acestora. 2) pop. (folosit şi ca termen de adresare) Femeie în vârstă. [G.-D. mătuşii] /<lat. amita + suf. ~uşa