MAŞINÁŢIE, maşinaţii, s.f. (Mai ales la pl.) Intrigă, uneltire, complot. [Var.: maşinaţiúne, (înv.) machináţie, machinaţiúne, mahináţie s.f.] – Din fr. machination, it. macchinazione.

MAŞINÁŢIE s. 1. v. intrigă. 2. v. complot.

maşináţie s. f. (sil. -ţi-e), art. maşináţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. maşináţiei; pl. maşináţii, art. maşináţiile (sil. -ţi-i-)

MAŞINÁŢI//E ~i f. Ansamblu de combinaţii secrete şi complicate, vizând succesul sau eşecul unei afaceri. [G.-D. maşinaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. machination, it. macchinazione

MAŞINÁŢIE s.f. Uneltire; complot; intrigă. [Gen. -iei, var. maşinaţiune s.f. / cf. lat. machinatio, fr. machination].