MÁGMĂ, magme, s.f. Masă minerală fluidă şi incandescentă din interiorul scoarţei pământului, alcătuită din silicaţi. – Din fr. magma

MÁGMĂ s. (GEOL.) topitură. (~ vulcanică.)

mágmă s. f., g.-d. art. mágmei; pl. mágme

MÁGM//Ă ~e f. Masă minerală incandescentă, fluidă sau vâscoasă, aflată în interiorul scoarţei terestre, care, ieşind la suprafaţă şi solidificându-se, formează rocile eruptive. /<fr. magma

MÁGMĂ s.f. 1. Masă lichidă din interiorul Pământului prin întărirea căreia se formează rocile eruptive. 2. (Med.) Masă gelatinoasă rezultată din necrozarea sau topirea unor ţesuturi. [< fr. magma, cf. gr. magma – pastă].