MÁRFĂ, mărfuri, s.f. Produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării. ♢ Expr. A-şi lăuda marfa = a-şi lăuda lucrurile proprii sau meritele personale. (Rar) Altă marfă, se spune când este vorba despre alt aspect al unei probleme, despre altă situaţie, altă împrejurare. – Din magh. marha „vită“.

MÁRFĂ s. 1. produs, (înv. şi pop.) negoţ, (înv.) metah, negustorie, product. (A vândut ~ la piaţă.) 2. articol. (O ~ de bună calitate.)

márfă s. f., g.-d. mărfi, art. mărfii; pl. mărfuri

MÁRF//Ă mărfuri f. 1) Bun (material) destinat schimbului pe piaţă. 2) Totalitate a obiectelor destinate vânzării. ♢ A-şi lăuda ~a a lăuda ceea ce îi aparţine. [G.-D. mărfii] /<ung. marha