MÉMBRU, -Ă, membri, -e, subst. 1. S.n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre părţile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcţii de relaţie; mădular. ♢ Membru-fantomă = senzaţie anormală de prezenţă a unui membru sau segment de membru care au fost amputate. Membru superior = mână. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. S.m. şi f. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unităţile care fac parte dintr-o grupare sau o organizaţie socială, politică etc., considerată în raport cu acestea; mădular. 3. S.m. Fiecare dintre cele două părţi ale unei expresii matematice; fiecare dintre părţile celor două rapoarte ale unei proporţii. 4. S.n. Fiecare dintre părţile unei propoziţii, fraze sau perioade. – Din lat. membrum, fr. membre.

MÉMBRU s. 1. (ANAT.) mădular, (fam.) ciolan. (~ al corpului.) 2. (ANAT.) membru inferior v. picior; membru superior v. mână. 3. v. penis. 4. (înv.) mădular. (~ al unei societăţi.)

mémbru (persoană, parte a unei expresii matematice) s. m., art. mémbrul; pl. mémbri, art. mémbrii

mémbru (anat., lingv.) s. n., art. mémbrul; pl. mémbre

MÉMBR//U² ~i m. 1) Persoană considerată ca fiind parte componentă a unei comunităţi. 2) Unitate, organizaţie sau stat, luat ca parte componentă (a unei organizaţii, asociaţii sau alianţe). 3) Parte a unei ecuaţii sau inegalităţi matematice. /<lat. membrum, fr. membre

MÉMBR//U¹ ~e n. 1) Parte articulată a corpului uman şi al unor animale, care serveşte la deplasare sau la simţire. ♢ ~ superior mână. ~ inferior picior. 2) Organ genital masculin; penis. /<lat. membrum, fr. membre

MEMBRU AL FORMATIUNI MASONICE

MÉMBRU s.n. 1. Denumire dată braţelor şi picioarelor la om, picioarelor sau labelor la animale; mădular. ♢ Membru viril = penis. 2. (Mat.) Fiecare dintre cele două părţi ale unei ecuaţii, separate prin semnul egalităţii. ♦ Fiecare dintre părţile rapoartelor unei proporţii. 3. Fiecare parte a unei propoziţii, a unei fraze sau a unui period. [Pl. -re, (2, s.m.) -ri. / < lat. membrum, cf. fr. membre].

MÉMBRU, -Ă s.m. şi f. Cel care face parte dintr-o asociaţie, dintr-o organizaţie socială, politică sau culturală, dintr-o alianţă etc. [< lat. membrum, cf. fr. membre].

Membru in consiliu de conducere al unei eforii.