METALURGÍE s.f. 1. Ştiinţă care se ocupă cu studiul proprietăţilor fizice şi chimice ale metalelor (şi aliajelor lor), precum şi cu studiul proceselor fizice şi chimice care se produc la obţinerea şi la prepararea lor. 2. Tehnica extragerii şi prelucrării în semifabricate a metalelor (industriale). ♦ Întreprindere sau secţie într-o întreprindere în care se elaborează şi se prelucrează metale. – Din métallurgie.

METALURGÍE s. metalurgia fierului v. siderurgie; metalurgia pulberilor v. metaloceramică.

metalurgíe s. f., art. metalurgía, g.-d. metalurgíi, art. metalurgíei

METALURGÍE f. 1) Ramură a ştiinţei care se ocupă cu studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale metalelor şi ale aliajelor. 2) Tehnica extragerii metalelor şi a elaborării aliajelor. 3) Întreprindere sau secţie a unei întreprinderi unde se elaborează şi se prelucrează metale. /<fr. métallurgie

METALURGÍE s.f. 1. Disciplină care studiază proprietăţile fizice şi chimice ale metalelor şi ale aliajelor lor, procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din minereuri şi la prepararea aliajelor. 2. Tehnica elaborării unui metal sau a unui aliaj. [Gen. -iei. / < fr. métallurgie, cf. gr. metallon – metal, ergon – lucru].