|
|
metoc. 3 rezultate gasite
METÓC, metocuri, s.n. Mănăstire mică, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari; proprietate imobiliară a unei mănăstiri; spec. clădire care aparţine unei mănăstiri şi care serveşte ca loc de găzduire. [Var.: metóh, (reg.) mitóc s.n.] – Din sl. metohŭ.
METÓC s. (BIS.) (înv.) sucursală. (~ al unei mănăstiri.)
metóc s. n., pl. metócuri/metoáce
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
