MINORÁT s.n. (Rar) Vârstă a unei persoane minore; timp cât cineva este minor; starea persoanei minore; minoritate (2). – Minor + suf. -at.

Minorat ≠ majorat

MINORÁT s. (JUR.) minoritate. (~ul unei per-soane.)

minorát s. n.

MINORÁT n. Rar 1) Stare de minor. 2) Durată a acestei stări. /minor + suf. ~at

MINORÁT s.n. (Rar) Situaţia unei persoane minore şi durata acestei situaţii. [Cf. germ. Minorat].