MIXT, -Ă, micşti, mixte, adj., s.f. pl. 1. Adj. Alcătuit din elemente deosebite (ca natură, origine, funcţie etc.); ♢ Şcoală mixtă = şcoală în care învaţă elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci bărbăteşti şi voci femeieşti. Tren mixt = tren compus din vagoane de călători şi vagoane de marfă. Număr mixt = număr compus din numere întregi şi din fracţii ordinare. 2. S.f. pl. Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate în vederea separării substanţelor utile. – Din fr. mixte, lat. mixtus, -a, -um.

mixt adj. m., pl. micşti; f. sg. míxtă, pl. míxte

MIXT míxtă (micşti, míxte) Care este format din mai multe elemente de natură diferită; constituit din elemente eterogene; amestecat; combinat. ♢ Număr ~ număr care constă din numere întregi şi din fracţii ordinare. /<fr. mixte, lat. mixtus, ~a, ~um

MIXT, -Ă adj. Format, compus din elemente eterogene; amestecat. ♢ Şcoală mixtă = şcoală frecventată de elevi de ambele sexe; cor mixt = cor format din voci bărbăteşti şi voci femeieşti; (mat.) număr mixt = Număr format din numere întregi şi din fracţii. [Cf. fr. mixte, lat. mixtus – amestecat].