MODÉST, -Ă, modeşti, -ste, adj. 1. Care este lipsit de îngâmfare; p. ext. moderat, cumpătat în purtare, în pretenţii. 2. De proporţii mici; de valoare sau de importanţă redusă; lipsit de strălucire. – Din lat. modestus, fr. modeste, it. modesto.

Modest ≠ arogant, fudul, încrezut, infatuat, înfumurat, îngâmfat, lăudăros, mândru, orgolios, trufaş, vanitos, prezumţios, semeţ

MODÉST adj. 1. (Ban.) smirom, (înv.) smerit. (Era un om extrem de ~.) 2. simplu, umil, (înv. şi pop.) prost, (înv.) prostatic. (De condiţie ~.) 3. v. neînsemnat. 4. v. nepretenţios. 5. v. mediocru. 6. sărac, sărăcăcios, simplu. (O nuntă ~.) 7. (fig.) timid. (Un început ~.)

modést adj. m., pl. modéşti; f. sg. modéstă, pl. modéste

MODÉ//ST ~stă (~şti, ~ste) 1) (despre persoane) Care manifestă o atitudine rezervată faţă de propriile merite; lipsit de îngâmfare. 2) Care are o atitudine simplă; lipsit de pretenţii. 3) Care este simplu şi fără fast. 4) Care este de valoare mică; cu valoare redusă. Contribuţie ~stă. Salariu ~. /<lat. modestus, fr. modeste, it. modesto

MODÉST, -Ă adj. Stăpânit de modestie, plin de modestie; lipsit de îngâmfare; (p. ext.) nepretenţios, simplu, decent, cumpătat, neimportant. [Cf. fr. modeste, it. modesto, lat. modestus].