MOTÁN, motani, s.m. Masculul pisicii; cotoi, motoc, pisoi. ♦ Epitet dat unei persoane tăcute, ascunse, ipocrite, care nu-şi exteriorizează gândurile sau sentimentele. – Et. nec.

MOTÁN s. (ZOOL.) cotoi, pisoi, (pop.) mâţ, pisic, (reg.) cotoc, mihoc, mârtan, mâtârlan, mâţoc, motoc, pisoc, (Ban. şi Transilv.) mârtac, (prin Olt.) mârtoc. (~ul e masculul pisicii.)

motán s. m., pl. motáni

MOTÁN ~i m. 1) Mascul al pisicii; cotoşman; cotoi; pisoi. 2) fig. Persoană tăcută, ascunsă şi făţarnică. /Orig. nec.