MOTIVÁ, motivez, vb. I. Tranz. A arăta motivele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei acţiuni; a aduce explicaţii, argumente în favoarea unei acţiuni, a unei hotărâri; a justifica. ♦ Spec. (Despre elevi, studenţi) A prezenta o motivare (scrisă) pentru justificarea absenţelor de la cursuri. ♦ A îndreptăţi o acţiune, un gest etc. – Din fr. motiver.

MOTIVÁ vb. 1. v. justifica. 2. v. scuza.

motivá vb., ind. prez. 1 sg. motivéz, 3 sg. şi pl. motiveáză

A MOTIV//Á ~éz tranz. 1) (acţiuni, atitudini, hotărâri etc.) A prezenta drept just, legitim, aducând motive întru susţinere; a justifica; a îndreptăţi. 2) A explica servind drept motiv. /<fr. motiver

MOTIVÁ vb. I. tr. A expune, a arăta motivele unui fapt, ale unei acţiuni etc.; a justifica. ♦ A servi drept cauză pentru...; a pricinui. [< fr. motiver, it. motivare].