MOTOTÓL, -OÁLĂ, mototoli, -oale, s.n., adj. 1. S.n. Obiect făcut cocoloş; ghem, ghemotoc. ♢ Expr. A face (pe cineva) mototol = a doborî (pe cineva) la pământ, a lăsa nemişcat, inert. A se face mototol = a se strânge, a se ghemui (de durere etc.). 2. Adj. (Adesea substantivat) Încet la lucru, bleg, moale; nătâng, prost. – Din mototoli (derivat regresiv).

MOTOTÓL s. adj. 1. s. v. ghemotoc. 2. adj. v. bleg.

mototól adj. m., pl. mototóli; f. sg. mototoálă, pl. mototoále

mototól s. n., pl. mototoále

MOTOT//ÓL² ~oálă (~óli, ~oále) Care este greoi, neîndemânatic şi nepriceput. /v. a mototoli

MOTOT//ÓL¹ ~oále n. Lucru boţit şi strâns în formă de ghem; cocoloş; ghemotoc. ♢ A face ~ a mototoli. /v. a mototoli