Hangman.ro - Dicţionarul limbii române

năruitură. 4 rezultate gasite

NĂRUITÚRĂ, năruituri, s.f. Ruină a unei construcţii; dărâmătură. [Pr.: -ru-i-] – Nărui + suf. -tură.

NĂRUITÚRĂ s. v. ruină.

năruitúră s. f. (sil. -ru-i-), g.-d. art. năruitúrii; pl. năruitúri

NĂRUITÚR//Ă ~i f. 1) Teren năruit. 2) Construcţie care s-a năruit. [Sil. -ru-i-] /a (se) nărui + suf. ~tură

Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici

Jocuri