Hangman.ro - Dicţionarul limbii române

născocitură. 4 rezultate gasite

NĂSCOCITÚRĂ, născocituri, s.f. (Rar) Ceea ce născoceşte cineva; plăsmuire. – Născoci + suf. -tură.

NĂSCOCITÚRĂ s. v. minciună.

născocitúră s. f., g.-d. art. născocitúrii; pl. născocitúri

NĂSCOCITÚR//Ă ~i f. Ceea ce este năs-cocit. /a născoci + suf. ~tură

Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici

Jocuri