NÁTRĂ, natre, s.f. Parte a urzelii dintre iţe şi sulul de dinapoi sau de dinainte al războiului de ţesut; p. ext. urzeală învârtită pe sul; p. gener. toată urzeala de pe război şi de pe sulul de dinapoi. – Din bg., scr. natra.

NÁTRĂ s. v. crilă.

NÁTRĂ s. (TEXT.) (reg.) teară. (~ la o ţesătură.)

nátră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. nátrei; pl. nátre

NÁTR//Ă ~e f. Toată urzeala de pe războiul de ţesut. /<bulg., sb. natra