NĂVĂLÍ, năvălesc, vb. IV. Intranz. 1. A se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenţii agresive, duşmănoase, criminale etc. ♦ Spec. A se repezi asupra duşmanului sau asupra unui loc deţinut de acesta. 2. A se repezi, a se năpusti undeva, spre ceva, a fugi în grabă la cineva, a da buzna. ♦ A intra sau a ieşi în grabă (şi pe neaşteptate, în neorânduială ori în mare cantitate). 3. A reveni în mare grabă şi în mare număr undeva, la cineva; a se îngrămădi, a se îmbulzi, a se înghesui. ♦ (Despre sânge) A se strânge în cantitate mare (într-un organ sau într-o parte a corpului). – Din sl. navaljati.

NĂVĂLÍ vb. 1. v. năpusti. 2. a veni, (pop.) a da. (Stai puţin că doar nu ~ barbarii!) 3. v. îmbulzi. 4. a erupe, a irupe, a izbucni, a răbufni, a ţâşni, (reg.) a năsădi, (prin Olt. şi Ban.) a bui, (Transilv.) a bujdi, (prin Olt.) a buşni, (Transilv. şi Mold.) a buti. (Petrolul ~ din pământ.)

năvălí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. năvălésc, imperf. 3 sg. năvăleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. năvăleáscă

A NĂVĂL//Í ~ésc 1. intranz. 1) A da năvală; a intra în număr mare şi cu scopuri agresive (pe un teritoriu străin). 2) A se arunca cu lăcomie sau cu violenţă; a se năpusti; a tăbărî; a se repezi; a năpădi. 3) (despre lichide, mase de aer etc.) A răzbate cu putere, ieşind de undeva. 4) fig. (despre persoane) A intra pe neaşteptate în mare grabă; a da buzna. 5) (mai ales despre mulţimi)A ieşi în mare grabă şi în neorânduială. 6) (despre sânge) A curge cu putere şi în cantitate mare (dintr-un organ sau dintr-o parte a corpului). 2. tranz. 1) A ataca mereu şi insistent; a năpădi. ~ cu întrebări pe cineva. 2) (despre stari sufleteşti sau fizice) A cuprinde brusc şi cu putere; a năpădi; a copleşi; a podidi. /<sl. navaljati