NEATESTÁT, -Ă, neatestaţi, -te, adj. Care nu este atestat, confirmat. ♦ (Despre cercetători, cadre didactice) Care nu este confirmat în grad. [Pr.: ne-a-] – Ne- + atestat.

neatestát adj. m., pl. neatestáţi; f. sg. neatestátă, pl. neatestáte