NICOTÍNĂ s.f. Substanţă alcaloidă incoloră, lichidă şi toxică, care se găseşte în frunzele de tutun. – Din fr. nicotine, germ. Nikotin.

nicotínă s. f., g.-d. art. nicotínei

NICOTÍNĂ f. Substanţă toxică sub formă de lichid incolor, uleios, extrasă din tutun şi întrebuinţată, mai ales, în medicină. /<fr. nicotine, germ. Nikotin

NICOTÍNĂ s.f. Substanţă alcaloidă toxică, incoloră şi uleioasă, care se găseşte în tutun. [< fr. nicotine, cf. J. Nicot – diplomat francez din sec. XVI care importa tutunul în Franţa].