NOÁPTE, nopţi, s.f., adv. I. S.f. 1. Interval de timp cuprins între apusul soarelui şi răsăritul lui, când este întuneric. ♢ Loc. adj. De noapte = a) care lucrează, e de serviciu în timpul nopţii; b) (despre păsări, insecte, animale etc.) care îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii şi doarme ziua. ♢ Loc. adv. Azi – (sau astă-) noapte = noaptea trecută. La noapte = în timpul nopţii următoare. Peste (sau pe) noapte = în timpul nopţii. Noapte de noapte = în fiecare noapte; mereu. Zi(ua) şi noapte(a) sau zi, noapte, zile, nopţi, toată ziua (şi) toată noaptea, din zori până-n noapte, nopţi şi zile etc. = tot timpul, neîntrerupt, continuu. Cu noaptea în cap = dis-de-dimineaţă, în zori. De (cu) noapte(a) = foarte devreme, dis-de-dimineaţă. Expr. Noapte bună! = urare făcută cuiva înainte de culcare. 2. Fig. Lipsă de lumină; întuneric, întunecime. În pivniţă era noapte. ♦ Lipsă de cultură, de civilizaţie, stare de înapoiere. ♢ Expr. Prost ca noaptea = foarte prost. 3. Stare de tristeţe, de suferinţă morală, de apăsare. II. Adv. (în forma noaptea sau nopţile) În (tot) timpul nopţii (I 1); în fiecare noapte. – Lat. nox, noctis.

Noapte ≠ zi

NOÁPTE s. v. beznă, întunecare, întune-cime, întuneric, negură, obscuritate.

noápte s. f., g.-d. art. nópţii; pl. nopţi

NOÁPT//E nopţi f. 1) Interval de timp dintre apusul şi răsăritul soarelui. ~ întunecată. ♢ ~ polară parte a anului în regiunea polilor, când soarele nu răsare deloc. ~ albă a) noap-te luminoasă şi scurtă de primăvară sau de vară, caracteristică pentru unele regiuni polare; b) noapte de nesomn. La ~ în noaptea care vine. Peste ~ în timpul nopţii. Din ~ până în (sau până-n) ~ (sau din zori până-n ~) toată ziua; cât e ziua de mare. (Şi) zi şi ~ (sau toată ziua şi toată ~ea sau zile şi nopţi) tot timpul; mereu; fără întrerupere. Se lasă ~ea (sau se face ~) amurgeşte, se întunecă; înnoptează. A-l apuca pe cineva ~ea a) a rămâne undeva până după căderea nopţii; b) a nu reuşi să termine ceva până la căderea nopţii. (A se scula) cu ~ea în cap (a se scula) foarte devreme, în zori. ~ bună! a) formulă de salut folosită seara la despărţire; b) urare făcută cuiva, înainte de culcare; somn uşor. 2) şi fig. Lipsă de lumină; întuneric; obscuritate; beznă. ♢ Sub scutul nopţii protejat de întunericul nopţii. Prost ca ~ea foarte prost. [G.-D. nopţii] /<lat. nos, noctis