NUMERÁL, -Ă, numerali, -e, s.n., adj. 1. S.n. Parte de vorbire flexibilă care exprimă, sub diferite aspecte, un număr, o determinare numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare. 2. Adj. (Înv.) Care se referă la numere, care se indică prin numere. Termeni numerali. Litere numerale. – Din fr. numeral, lat. numeralis.

NUMERÁL s. (GRAM.) (înv.) numărător.

numerál adj. m., pl. numeráli; f. sg. numerálă, pl. numerále

numerál s. n., pl. numerále

NUMERÁL ~e n. ling. Parte de vorbire care cuprinde cuvintele ce denumesc cantităţi sub diferite aspecte (număr, ordine, distribuţie, multiplicaţie etc.). ~ cardinal. /<fr. numéral, lat. numeralis

NUMERÁL s.n. Parte de vorbire care denumeşte un număr, o determinare numerică sau ordinea unei numărări. [Cf. fr. numéral, lat. numeralis].